Știri de Timișoara e un ziar online din oraș, cu o redacție mică și 19.628 de articole scrise în ani de zile. Redactorul-șef ne-a cerut un lucru simplu de spus și greu de făcut: un site nou, luminos, care să arate a ziar, fără să piardă nimic din ce are și fără să stea o oră închis. Povestea de mai jos e despre cum s-a întâmplat asta într-o singură seară.
Cuprins
Ce ne-a cerut clienta
Site-ul vechi mergea, dar arăta ca acum câțiva ani. Prima pagină era un șir lung de articole, fără ierarhie, iar pe telefon cititorul derula mult până să dea de ceva. Clienta știa exact ce vrea: un design deschis, nu pe negru, cu fundal argintiu, titluri albastre și linii roșii între blocuri. Și, mai ales, să hotărască ea care e știrea mare a zilei, nu să se pună singură ultima publicată.
Cum am lucrat
Nu am atins ziarul din prima. Am ridicat o copie de test pe serverul nostru, cu articolele și pozele lui, și acolo am construit prima pagină, pagina de articol, rubricile, etichetele, căutarea și subsolul. Clienta a intrat pe copie, a cerut linii roșii în loc de gri, poze mici la „Cele mai noi”, rubrica „Cultură” în locul benzii „Economic” și un bloc cu cele mai citite articole. Le-am făcut pe rând, pe copie, până când a spus că e mulțumită.
Abia atunci am trecut pe ziarul viu, într-o seară, împreună cu clienta. Am făcut o copie de siguranță a bazei de date, am adus setările și șabloanele de pe test, am comutat designul și am regenerat pozele pentru ultimele sute de articole. Mutarea propriu-zisă a durat cam două ore, cu ziarul pornit tot timpul. Nicio adresă de articol nu s-a schimbat, nicio rubrică nu s-a mutat, Google a găsit a doua zi exact aceleași pagini. Redacția a publicat dimineața ca de obicei.
Ce a mai apărut pe drum
După mutare am mers prin site ca un cititor. Fonturile apăreau cu Times New Roman celor care refuzau cookie-urile, pentru că modulul de consimțământ bloca fonturile Google. Am scos blocajul. Textele din temă erau în engleză pe alocuri, le-am tradus pe toate. Am pus înapoi bannerele partenerilor în coloana din dreapta, pe articole și rubrici, am adăugat comentariile sub articole și un calendar de arhivă, ca să poți căuta o știre după dată.
Apoi au venit cererile redacției, mici și concrete. Semnătura autorului sus, la începutul articolului, nu la final. Textul îngroșat din articole, care se vedea doar în editor, se vede acum și pe site, pentru că fontul de text venea cu o singură grosime. Pozele din articole se deschid în lightbox. Iar știrea mare de pe prima pagină se alege dintr-o bifă în editor, cea nouă apare în coloana din dreapta, cum a cerut clienta.
Viteza
Am scos pluginurile rămase de la designul vechi, am pornit conversia celor peste 140.000 de imagini în WebP, am pus stilurile critice în pagină și am amânat scripturile care nu trebuie la prima afișare. Pe calculator, PageSpeed a urcat de la 91 la 97, cu accesibilitate, bune practici și SEO la 92, 100 și 100.
Cifre
| Ce am măsurat | Înainte | Acum |
|---|---|---|
| Articole mutate | 19.628 | 19.628, toate cu aceleași adrese |
| Timp de pauză al ziarului | – | zero |
| Durata mutării pe live | – | circa două ore |
| PageSpeed pe calculator | 91 | 97 |
| Accesibilitate, bune practici, SEO | nemăsurat | 92, 100, 100 |
| Imagini trecute pe WebP | 0 | peste 140.000 |
| Zile de la primul test la ziarul nou | – | 3 |
Ce rămâne după
Clienta a scris a doua zi că e mulțumită. Cititorii au fost întrebați pe Facebook cum li se pare noul site. Pentru redacție, ziarul arată acum așa cum l-au vrut, iar o schimbare de ultimă oră pe prima pagină se face cu o bifă, nu cu un telefon la noi.
Dacă ai și tu un ziar online care arată ca acum câțiva ani, vezi cum lucrăm la site-uri WordPress în Timișoara și la mentenanță WordPress.